…țin minte că a doua zi, în Sportul, o poză-timbru, un Mircea Lucescu alb-negru, de o calitate oribilă, premia la interior explozia de culoare și de fantezie a dinamoviștilor la Atena. Răducioiu și Mateuț bifaseră un 2-0 senzațional, zugrăvit cu fraze-tip de cronicar.
Meciul nu încăpuse în cele două ore zilnice de program TV, iar ziarele păstraseră spații mici pentru Dinamo și Steaua (care, în aceeași zi, bătea Eindhovenul lui Romario) pe pagina de deschidere: era 18 octombrie 1989, iar Congresul Partidului bătea la ușă…
Dinamo ’89 a fost o echipă uriașă. Mult prea mare pentru cele patru pagini ale Sportului obligat, oricum, să consacre „măcar” un sfert din spațiu „mărețului Conducător”.
…la Atena, scepticismul s-a luptat cu speranța. Ne temeam, dar pregătiserăm totul, în numele unui gând din superstiție nerostit. Dar de la Dinamo au plecat de mult uriașii. Am văzut la televizor color doar meciul unei echipe care a jucat alb-negru.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER